Capitala celui mai mare imperiu al antichitatii, Roma avea initial un aspect haotic. Strazile erau inguste, intortocheate, rareori pavate si, in general, prost intretinute. Centrul vietii publice a fost mereu zona din jurul colinelor Palatinului si Capitoliului. Pe colina Palatinului se gaseau cele mai multe sanctuare, palatul lui Octavianus Augustus, templul lui Jupiter, cel mai important lacas de cult, unde se gaseau si statuile marilor personalitati romane, monetaria, arhivele, tezaurul, locuinte ale celor bogati. Forumul, situat intre Palatin si Capitoliu, era centrul vietii publice si piata-targ iar celui initial i s-au adaugat altele, purtand numele imparatilor care le-au fondat: Caesar, Augustus, Nerva, Traian, Vespasian. Orasul propriu-zis s-a dezvoltat pe malul stang al Tibrului. Pe malul drept se aflau numeroase antrepozite si magazii pentru grane, ulei, vin si alte marfuri, care erau tansportate pe mare, precum si locuintele taranilor, ale mestesugarilor si pescarilor.
Locuintele obisnuite aveau doar o singura incapere, numita atrium, cu o deschidere larga in tavan, prin care patrundea lumina si apa de ploaie, care era colectata intr-un bazin din mijlocul incaperii. Viata familiei era concentrata in jurul vetrei, unde se gasea altarul inchinat divinitatilor casei. Ca si cea cretana, casa romana era orientata spre interior, nu avea o fatada propriu-zisa, din strada se intra printr-un coridor care ducea in atrium. In casele celor bogati, din atrium se intra in alte incaperi laterale, precum cea numita tablinium, in care se servea masa sau aveau loc banchete, doar in unele case existau bai si alte instalatii care asigurau un deplin confort. Locuintele celor bogati aveau gradini inconjurate de coloane si portice de intrare, in interiorul gradinilor se gaseau statui, masute de marmura, fantani arteziene. In asemenea locuinte, decoratia interioara era somptuoasa, peretii interiori erau pictati cu fresce, reprezentand scene mitologice sau din viata cotidiana, existau mozaicuri parietale sau pavimentare. Mobilierul principal consta din paturi, mese si scaune de o mare varietate, lucrate din esente de lemn pretioase, cu incrustatii din bronz. Pentru iluminat se foloseau lumanari de ceara si opaite din lut sau bronz in care ardea uleiul. Foarte bogata si variata ca forme era vesela – farfurii, platoruri, cupe etc. – din ceramica, sticla, argint sau bronz. Marii proprietari de pamanturi detineau pe langa locuinta din oras (villa urbana), care avea si parcuri, piscine, terenuri de sport si una la tara (villa rustica), in jurul careia se aflau depozite, grajduri, locuintele sclavilor.
Spre deosebire de greci, care iubeau sporturile, romanii practicau mai ales inotul si diferite jocuri cu mingea si isi petreeau timpul liber cu jocuri de noroc, precum cel cu zaruri. Cele mai frecvente ocazii de divertisment erau spectacolele si jocurile publice. Spectacolele de teatru aveau initial un caracter religios, care a disparut cu timpul. Primul teatru roman permanent a fost construit de Pompeius in secolul I i. Hr. si avea o capacitate de 40.000 de locuri iar teatrul lui Marcellus se pastreaza si astazi la Roma. Spre deosebire de cel grec, care folosea pantele naturale pentru a plasa locurile spectatorilor in amfiteatru, teatrul roman era in intregime construit, cu un spatiu liber de forma semicirculara in fata scenei si un perete in fundal, care constituia un decor permanent. Spectacolele teatrale, acompaniate de muzica la flaut, erau organizate de un magistrat iar trupele erau compuse de obicei din actori de origine etrusca, care purtau masti si peruci diferit colorate ce semnificau anumite roluri. La un moment dat si femeile sunt acceptate in trupe dar interpretau doar roluri de mimi, in scene comice. Prima piesa a unui autor latin este atribuita lui Livius Andronicus in secolul III i. Hr. iar dintre autorii de comedii cei mai cunoscuti au fost Plaut si Terentiu.
Circus Maximus
Circul era o distractie care se bucura de mare popularitate la romani. Constructia, cum a fost Circus Maximus, presupus a fi avut 400.000 de locuri, era asemanatoare unui stadion, de forma unui patrulater, cu un zid in mijloc si altul de-a lungul lui. In acestea aveau loc cursele de care, care trebuiau sa inconjoare de 7 ori zidul. In amfiteatrele, de forma elipsoidala, cu o capacitate de cateva zeci de mii de locuri, spectatorii asistau la lupte cu animale salbatice, luptele de gladiatori. Erau constructii de dimensiuni impresionante, precum Colosseumul din Roma, amfiteatrele din Nimes (Franta), Verona, Capua (Italia).
Origami Mela 