Cum ne raportam la droguri si substante halucinogene?

Drogul este o substanta a carei utilizare creeaza dependenta fizica si psihica si tulburari grave ale activitatii mentale, perceptiei si comportamentului. Consumul de droguri este deja o problema majora in randul tinerilor. Preventia consumului de droguri este un proces complex la care trebuie sa participe intreaga societate, familia, scoala, elevii, organizatiile nonguvernamentale si cele guvernamentale. Scoala are un rol esential in activitatea de preventie, prin obiectivul ei de formare a unor elevi care pot lua decizii responsabile si sanatoase. Elevii sunt din ce in ce mai expusi consumului de droguri, de aceea au nevoie de informatii corecte despre droguri si de formarea unor atitudini adecvate fata de consumul de droguri.

Drogurile de simulare (cannabis, amfetamine, cocaina), accelereaza functionarea sistemului nervos central, producand alerta si excitabilitate. Tinerii consuma aceste droguri din nevoia de senzatii tari, iar ca efect principal este deformarea imaginii realitatii si scaderea perceptiei riscului.

 

Drogurile de relaxare (tranchilizante, barbiturice, sedative), cunoscute si sub numele de sedative, incetinesc activitatea sistemului nervos central, produc o stare de relaxare si induc somnul. Tinerii care consuma aceste droguri simt nevoia de a se proteja de solicitarile si stimularile de mediu, de a evita confruntarea cu problemele, din sentimentul de neputinta in a face fata solicitarilor. Efectele posibile sunt: vorbire neclara, dezorientare, comportament specific starii de ebrietate.

 

Drogurile halucinogene sau psihedelice (LSD, ecstasy, mescalina), produc tulburari ale functionarii intelectuale, inducand o stare pseudopsihotica cu iluzii si halucinatii. Efectele posibile sunt: o perceptie alterata a timpului si distantei, euforie si comportament dezorientat.

 

Cei mai importanti factori care duc la formarea unor atitudini pozitive fata de droguri:

– curiozitatea – multi tineri cred ca daca consuma droguri o singura data nu vor deveni dependenti, dar in realitate este greu sa te opresti, anumite droguri dau dependenta dupa o singura doza.

– rezolvarea problemelor – este important ca tanarul sa inteleaga ca primul pas in rezolvarea problemelor este recunoasterea lor si nu evitarea acestora prin consumul unor substante.

– formarea unei imagini sociale – un tanar care consuma droguri crede ca poate castiga aprecierea si respectul celorlalti, dar de cele mai multe ori este izolat de colegi si prieteni si creste riscul de a se afla in situatii ridicole.

– presiunea grupului – sa fie la fel ca ceilalti din grup, unii tineri consuma droguri pentru ca prietenii lor consuma si ei droguri.

– o stima de sine scazuta – un tanar cu o stima de sine scazuta poate consuma droguri pentru a se simti mai curajos, mai valoros sau mai interesant, in realitate insa, consumul de droguri te controleaza si maipuleaza si duce la pierderea libertatii de decizie.

– un raspuns la singurata – unii tineri pot consuma droguri datorita problemelor pe care le au, a dificultatilor de relationare si comunicare.

Strategii de diversificare

Aceste strategii presupun extinderea afacerilor firmei dincolo de piata existenta si domeniul actual de activitate. De regula aceasta strategie se foloseste atunci cand intreprinzatorul a epuizat toate strategiile de crestere precedente si acum doreste sa schimbe directia firmei din cauza schimbarilor nefavorabile ale pietei sau ramurii. 

 

Diversificarea se poate realiza: 

– printr-o strategie de diversificare concentrica (atunci cand se incearca identificarea unor noi produse sau tehnologii complementare sau nu activitatii firmei). 

– printr-o diversificare conglomerata care presupune extinderea in afaceri cu totul diferite de cele esentiale. 

Strategii de crestere extensiva

Cresterea extensiva presupune extinderea activitatii firmei in cadrul propriei ramuri. Aceasta se poate face printr-o strategie de: 

– integrare verticala. 

– integrare orizontala. 

– integrare modulara. 

 

Strategia de integrare verticala 

 

O firma poate creste prin integrarea in amonte sau integrarea in aval. Integrarea in amonte presupune controlul unei parti sau a tuturor furnizorilor. Aceasta se poate realiza initial prin intrarea unei noi afaceri (achizitionarea unui nou furnizor sau de aprovizionare). Prin aceasta strategie se asigura continuitatea procesului de productie si reducerea costurilor. Integrarea in aval presupune controlul procesului de distributie fie prin vanzarea direct la consumator (cumparand un magazin cu amanuntul), fie achizitionand distribuitorii produselor firmei. Prin aceasta strategie se realizeaza un control mai mare asupra comercializarii produsului. 

 

Strategia de integrare orizontala

 

Aceasta strategie reprezinta o modalitate de crestere a afacerii prin cuprinderea unui concurent sau prin infiintarea unei afaceri concurente. 

 

Strategia modulara

 

Aceasta strategie presupune concentrarea activitatii firmei asupra domeniului in care are cele mai mari avantaje competitive. In felul acesta, firma poate creste mult mai rapid, costurile unitare vor fi mai scazute, iar posibilitatile de reducere a noului produs mult mai mari. Deoarece nu sunt necesare fonduri de investitii, banii pot fi folositi in activitati cu cel mai mare avantaj competitiv. Cheia succesului a acestei strategii o reprezinta mentinerea unor bune relatii cu furnizorii si distribuitorii, pentru ca atunci cand firma creste rapid ei sa doreasca sa satisfaca cerintele crescande ale firmei.

Strategii de crestere intensiva

Cresterea intensiva se concentreaza asupra exploatarii existente prin marirea la posibilitatile maxime a partii de piata curente. Aceasta se poate realiza prin cresterea volumului vanzarilor si a numarului de consumatori din piata tinta existenta. 

 

Exista trei strategii de crestere intensiva: 

– strategii de penetrare a pietei. 

– strategii de dezvoltare a pietei. 

– strategii de dezvoltare a produsului. 

 

Strategii de penetrare a pietei 

 

Prin penetrarea pietei intreprinderea incearca sa creasca volumul vanzarilor prin penetrarea pe piata, fixarea unei tinte prin strategii de marketing mai eficiente. Aceasta se poate realiza informand prin intermediul publicitatii. Cheltuieste in: informatii de utilizare a produsului, calitatea deosebita a acestuia, preturi mai atractive. Non-utilizatorii pot fi atrasi prin prezentarea avantajelor utilizarii produsului sau serviciului folosit. 

 

Strategii de dezvoltare a pietei 

 

Dezvoltarea pietei consta in expansiunea geografica a firmei. Aceasta se poate face fie in regiunile limitrofe, fie in cele cu o populatie mai densa. Extinderea in regiunile limitrofe are avantajul ca reduce distanta intre sediul central al firmei, insa exista pericolul ca piata sa fie saturata. Extinderea in zone cu populatie densa poate mari vanzarile produsului. 

 

Strategii de dezvoltare a produsului 

 

Aceasta strategie de crestere intensiva consta in elaborarea de noi produse sau servicii sau oferirea de produse imbunatatite clientilor existenti. Realizarea de produse noi este mai costisitoare insa ofera avantajul unui ciclu de viata mai lung. Imbunatatirea produselor existente poate duce la cresterea vanzarilor pe o perioada mai scurta de timp intrucat piata incepe sa devina saturata.

Studierea conjuncturii microeconomice

Numeroase surse de idei de afaceri apar si la nivel microeconomic. Numeroase aspecte legate de micromediul economic sunt surse viabile de idei de afaceri. 

 

Experienta precedenta in munca a intreprinzatorului 

 

Cele mai multe idei de afaceri provin din experienta dobandita anterior de intreprinzator. Experienta anterioara este considerata un „block starter” care reprezinta punctul de plecare in afaceri al intreprinzatorului. Experienta intr-un domeniu l-a facut competent pentru a oferi produse concurentiale, iar concurenta l-a facut sa cunoasca bine furnizorii, clientii si modul de operare al afacerii. 

 

Hobby-uri si vocatii 

 

Transpunerea unei pasiuni intr-o afacere este o alternativa relativ frecventa. Intreprinzatorii pot avea succes in afaceri intrucat lucreaza cu pasiune in domeniul in care il stapaneste foarte bine. Aceasta afacere este de mici dimensiuni in care intreprinzatorul este singur sau cu unii membrii ai familiei sau prieteni. Produsele sunt de buna calitate dar uneori nu se vand, de aceea intreprinzatorul trebuie sa studieze piata si apoi sa incerce sa transforme hobby-ul intr-o afacere viabila. 

 

Contactele sociale

 

Relatiile sociale pot juca un rol important in infiintarea unei firme intrucat ele pot furniza idei de afaceri: 

– relatiile cu clientii care pot furniza idei valoroase privind introducerea unui nou produs sau serviciu. 

– relatiile cu distribuitorii pot oferi informatii utile privind calitatea si defectele produselor si pe aceasta baza se pot aduce imbunatatiri. 

– participarea la targuri si expozitii care furnizeaza informatii si care ofera cadrul de discutii cu distribuitorii si unde se pot observa tendintele pietei si se pot identifica unele idei potentiale pentru o noua afacere. 

– relatiile speciale: relatiile cu prieteni, cu rudele, cunostintele, pot oferi idei valoroase ce pot fi valorificate. 

 

Constatari personale 

 

Uneori observatia directa a unei nevoi zilnice poate deveni o sursa de inspiratie pentru un produs sau serviciu de succes. 

 

Cercetari proprii deliberate 

 

Studiile de fezabilitate arata ca descoperirile apar dupa ce persoana respectiva a depus un efort staruitor de a se documenta intr-un domeniu de afaceri in care se ocupa. Cercetarea deliberata presupune: cercetarea ziarelor, a revistelor, a cartilor de specialitate. In cadrul unei firme brainstormingul poate furniza idei de afaceri. 

 

Apelarea la institute de cercetare 

 

De la care se poate cumpara un patent al unei inventii dupa care acesta se poate valorifica intr-o afacere proprie. 

 

Apelarea la internet

 

Prin internet se pot obtine alte surse valoroase de idei de afaceri. Ofera conexiuni utile privind ideile de afaceri.

Prospectarea tendintelor de evolutie macroeconomica

Numeroase idei de afaceri se pot inspira din studierea si evolutia tendintelor macroeconomice. Cele mai importante tendinte macroeconomice sunt: demografice, sociale, tehnologice si tendintele in afaceri. 

 

Tendintele demografice – demografia studiaza caracteristicile si evolutia populatiei. Pentru oportunitatile de afaceri un interes deosebit il reprezinta studiul segmentelor de populatie si al diferitelor categorii ale populatiei in functie de varsta, sex, educatie. Doua categorii de varsta sunt semnificative pentru afaceri: 

– tinerii intre 20-30 de ani care isi schimba preferintele in mod frecvent creand posibilitatile de afaceri. 

– batranii al caror numar a crescut. 

 

Tendintele sociale – care genereaza oportunitati de afaceri sunt: 

– modificarea structurii familiei. 

– modificarea preferintelor si a modului de coabitare. 

– cresterea interesului pentru mediul inconjurator. 

 

Tendintele tehnologice – acestea pot genera oportunitati de afaceri in domenii ca: 

– folosirea calculatorului. 

– utilizarea faxurilor. 

– posta electronica. 

– telefonia mobila. 

 

Tendintele in afaceri – acestea pot genera oportunitati care rezulta in colaborarea tot mai clara a marilor firme cu firmele mici si mijlocii in realizarea unor produse sau prestarea unor servicii. 

Descrierea conceptului de oportunitate de afaceri

Primul lucru pe care trebuie sa-l faca o persoana dupa ce a luat decizia de a se implica in afaceri, il constituie identificarea unei idei posibile de afacere din care sa rezulte oportunitati viabile. 

 

O oportunitate atractiva si bine definita reprezinta fundamentul, piatra de temelie a unei afaceri de succes. Este important sa se faca distinctie intre ideea de afacere si oportunitate de afacere. Oportunitatea in sens antreprenorial este o idee care poate fi transformata intr-o afacere. Oportunitatea trebuie sa indeplineasca cateva caracteristici: 

– sa fie atractiva. 

– sa fie durabila. 

– sa fie de actualitate. 

– sa aiba in vedere un produs sau serviciu care creeaza sau adauga valoare cumparatorului sau utilizatorului final. 

 

Actiunile de elaborare a unui studiu de fezabilitate privind afacerea are scopul de a transforma ideea de afaceri in oportunitate. Procesul de identificare a ideilor de afaceri si evaluare a oportunitatilor este influentat de doi factori: 

– tipul afacerii in care se doreste sa se intre. 

– intreprinzatorul (instruirea, educatia, posibilitati financiare, situatia familiala a acestuia). 

 

Misiunea intreprinzatorului este aceea de a identifica acea afacere care il ajuta cel mai bine sa-si realizeze scopul urmarit. 

 

Exista o mare varietate de surse de idei de afaceri. Intreprinzatorul trebuie sa determine care dintre aceste idei are un potential comercial suficient pentru a deveni nucleul noii afaceri. Exista doua mari categorii de surse de idei de afaceri: 

– studierea tendintelor de evolutie macroeconomica.

– conjunctura microeconomica.

Responsabilitatea sociala a antreprenorului

Responsabilitatea se refera la obligatia intreprinzatorului de a lua decizii, de a stabili procedurile si a intreprinde actiunile in conformitate cu valorile si normele societatii. Intreprinzatorul are o responsabilitate sociala nu numai fata de comunitate ci si fata de salariati, clienti, furnizori, stat si diferite grupe de interese. 

 

Responsabilitatea fata de salariati presupune crearea unui mediu intern propice dezvoltarii profesionale, incurajarea salariatilor sa atinga potentialul maxim, promovarea creativitatii si cresterea responsabilitatii individuale si de grup. 

 

Responsabilitatea fata de clienti implica oferirea unor produse de calitate la preturi adecvate la momentul si timpul potrivit. 

 

Responsabilitatea fata de furnizori presupune plata la timp a facturilor. 

 

Responsabilitatea fata de banci implica rambursarea la timp a creditelor si a dobanzilor aferente. 

 

Responsabilitatea fata de stat consta in plata la timp a impozitelor, taxelor, contributiilor sociale si a altor datorii; 

 

Responsabilitatea fata de diferitele grupuri de interese: ecologistii care urmaresc protectia mediului, organizatiile filantropice care sunt considerate ca avand cel mai ridicat grad de responsabilitate sociala, (aceasta presupune participarea la diferite programe care imbunatatesc calitatea vietii si vizeaza cresterea nivelului de trai). Filantropia (sau actele filantropice) nu este vazuta ca o obligatie sociala ci mai degraba un act, un gest prin care se contribuie la bunastarea sociala. Intreprinzatorii care nu practica acte filantropice nu sunt considerati ca avand un comportament neetic, insa trebuie sa tina seama ca cei care fac actiuni filantropice sunt vazuti in mediul de afaceri intr-o lumina mult mai favorabila.

Asigurarea resurselor umane

Daca un intreprinzator se decide sa intre in afacere el trebuie sa-si stabileasca obiectivele antreprenoriale concrete. Aceste obiective pot fi grupate in trei grupe: 

– obiective de natura personala. 

– obiective ale afacerii. 

– obiective mixte. 

 

Obiective de natura personala

 

Intreprinzatorul poate avea numeroase obiective de natura personala prin care isi justifica activitatea antreprenoriala. Printre acestea se numara: 

– obiective de securitate si siguranta personala. 

– obiective de asigurare a unui statut social. 

– obiective de garantare a propriei independente. 

– obiective de reusita in afaceri. 

– obiective privind satisfacerea eu-lui (obiective de autoimplinire). 

 

Aceste obiective care tin de persoana constituie un imbold interior alimentat de setul de idei care declanseaza activitatea antreprenoriala. 

 

Obiective ale afacerii – acestea cuprind: 

 

Obiective generale:

– prestarea de servicii utile necesare societatii. Aceste obiective se realizeaza prin producerea si/sau comercializarea unor produse si/sau servicii. 

– realizarea de profit care reprezinta rasplata pentru asumarea riscului investirii banilor intr-o afacere. 

– obiectivele sociale care presupun asumarea unor responsabilitati sociale (protectia intereselor consumatorilor, realizarea intereselor salariatilor si ale comunitatii din care firma face parte). 

 

Obiective subsidiare:

– sunt stabilite pentru fiecare domeniu functional in parte (productie, comercial, financiar-contabil, cercetare, personal). Pentru fiecare domeniu se stabilesc obiectivele care se afla in interdependenta unele cu altele. 

 

Obiective mixte 

 

Succesul in afaceri este mai mare atunci cand obiectivele personale sunt corelate si sunt in concordanta cu obiectivele afacerii. Apar astfel obiectivele mixte care reprezinta o corelatie intre realizarea profitului, satisfacerea consumatorului, satisfacerea intreprinzatorului si a salariatilor.

Corelarea cu programele de instruire ale personalului organizatiei

Continutul si formele de manifestare ale activitatii antreprenoriale sunt determinate de doua grupe de factori: 

Factori interni: 

– marimea firmei. 

– natura (tipul si specificul activitatii) firmei.

– personalitatea si pregatirea intreprinzatorului. 

– nivelul de pregatire al persoanelor implicate si cultura firmei. 

 

Factori externi: 

– caracteristicile si functionalitatea sistemului economic. 

– conjunctura economiei nationale. 

– piata pe care firma actioneaza. 

 

Factorii care au impact mai mare asupra performantelor sunt mai ales factorii care tin de intreprinzator si de pregatirea sa antreprenoriala. Factorii interni (ce apartin de firma) se manifesta in cadrul creat de factorii externi care prin continutul lor favorizant sau defavorizant pot avea un impact major asupra oricarei initiative antreprenoriale.